joi, 18 iunie 2015

Din nou copil...



sâmbătă, 26 aprilie 2014

Din nou copil ....



     Ca fiecare om ...și eu am socoteala mea. Hai...nu zâmbiți... că e o chestiune serioasă. Ce ...voi n-aveți o socoteală ? Numai că nu vreți s-o arătați oricui ...Și eu sunt pudic și nu vreau s-o expun oprobiului public dar...azi m-am hotărât s-o pun pe masă. Iat-o : ...după socoteala mea , copilăria e mai lungă ori mai scurtă, după cum o simți tu . La mine s-a întrerupt pe la 12 ani , atunci când a venit pe lume fratele meu . Pentru că mi-am dorit mult un frate și a venit destul de târziu , după ce făcusem mai multe cereri verbale și vreo două scrise și  înregistrate în bună regulă în catastiful familiei, care pe vremea aceea se afla la bunica mea maternă. În momentul venirii pe lume a mult iubitului frățior, am simțit acest eveniment ca o schimbare majoră în viața mea. Responsabilitățile mele au devenit altele din acea zi de 19 noiembrie 1967...M-am înșurubat cu putere în rolul de frate și am învățat cum să prepar laptele , grișul, fructele și legumele pasate , am învățat să-l înfăș în scutecele acelea de finet alb , că pe vremea aceea nu se găseau  pempărși ca acum ...Ca să n-o mai lungesc , vreau să spun că am trecut direct în adolescență...care o fi fost până pe la 18 ani ...că atunci mi s-a comunicat oficial  că sunt responsabil deplin de faptele mele și deci am trecut direct la maturitate ...Adult fiind mi-am luat frumușel rolul în primire și n-am așteptat prea mult să mă coc ...că am și vrut să întemeiez o familie. Deh , la vremea aceea colcăiau hormonii și nu puteam să le dau drumul de-a dura oricum ...ci numai cu acte în regulă . Așa că pe la nici 21 de ani eram deja cu pirostriile puse și la casa mea , angajat în câmpia muncii și cu rate frumușele la apartament și la mobilă ...Durere ...ne bătea un vânt prin buzunare ...de-ți era mai mare dragul. Dar tinerețea este exuberantă . A venit și-un bebe mic pe care l-am luat cu mine peste tot ca să învețe de  mic de toate . Acum stau și mă gândesc la următorul prag. Sunt bunic , mă apropii de intrarea în a șaptea decadă și mă încălzesc la ideea de a redeveni copil . Tii ...ce fericire ! Să fii din nou copil...să citești povești nepotului , să te lași călărit de el , să-i construiești căsuța din copac ...să intri în jocurile lui și să nu-ți mai vină să ieși de-acolo niciodată ...Din nou copil ...:)


Radu

2 comentarii:

Păi, din câte-mi dau io seama, nu-i nimic de rău în toate cele de mai sus. Ca unu' pe care-l încearcă o doză dublă de copilărie, aș zice că chiar dimpotrivă...
...Nimic rău Bubule, numai că ieri consoarta mea a trecut deja pragul in cea de-a șaptea decadă. Noi mai avem câteva luni de maturitate și ne putem bucura de perspectiva frumoasă de la orizont ...încă. Eu zic că fiecare vârstă are frumusețea ei atâta timp cât nu-i însoțită de dureri. Să ne dea Domnul o a doua copilărie lucidă , până la final !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.