joi, 18 iunie 2015

Doi prieteni ...



vineri, 29 martie 2013

Doi prieteni...

" De zece ani de cînd muriseră Mioara şi Sorana, Doru şi Mircea locuiau împreună la Munchen. Pe noptiera lui Mircea era urna cu cenuşa Mioarei, o candelă electrică şi un vas mic de flori. Pe noptiera lui Doru o fotografie a lui cu Sorana, la cununia civilă şi fotografia de rămas-bun de la spitalul din Ploieşti.
  În sezonul cald mergeau amîndoi cu vaporaşul pe Rhin, admirând veselia bătrînilor, veniţi în grupuri, cîntînd, povestind, amuzîndu-se din te miri ce. Îi încînta vitalitatea acestor oameni, cheful lor de viaţă, copilăria uitată - judecîndu-i după vîrstă - petrecută printre ruine, sub covor de bombe. Cei doi romîni nu uitaseră nici o privaţiune pe care o-nduraseră, oricît de-ndepărtată în timp.
  <>. <>
   Din ce-i auzeau, românii înţelegeau că nemţii-şi tot făceau planuri pe ani de zile.
 <>. <>.<>. <>.<< Dorule, ţie nu ţi se pare că lumea a luat-o la vale?>>. << La vale ? E cu un picior în groapă. Nu ştiu cît de curînd au să se-ntîmple lucruri îngrozitoare, că fabricanţii de armament n-au să stea cu mîinile-n sîn şi cu armele-n paie >>.<<Şi nici exportatorii de democraţie! >>.<>.<< Şi România? Paradisul tîlhăriei şi al sclavagismului modern . Locul imperiilor: otoman, ţarist, austro-ungar l-au luat FMI-ul şi bancherii-n general. O ţară vîndută la o licitaţie la care participă un singur cumpărător>>. <<" Vai de biet român săracul..." >>. Tăceau posomorîţi, încetinind pasul. "*************************************************************
 " ...un citat din Borges, notat undeva într-un carnet: << Am comis cel mai grav dintre păcatele pe care le comite un om: n-am fost fericit>>.Antonina închise ochii şi oftă. "

P.S.
Cele două pasaje de mai sus sunt din ultima carte a Ilenei Vulpescu " Noi, doamnă doctor, cînd o să murim ? ". Mi s-au părut foarte potrivite ca o continuare  pentru postarea mea precedentă. Ileana Vulpescu mi se pare a fi cea care descrie cel mai bine istoria recentă a noastră. Dacă am greşit cu ceva îi cel mii de scuze!!!
Radu

4 comentarii:

Eu cred că românii au vocaţia nefericirii.
La cît te ştiu eu de optimist, nu cred că eşti convins de asta ! Faptul că românii sunt nefericiţi se datorează plecării celor mai tineri ca să-i slugărească pe occidentali pe nişte salarii de mizerie, dar care le asigură lor şi familiilor lor existenţa.Românii nu au nevoie de prea mult pentru a fi fericiţi.Mulţi se confruntă cu " fie pâinea cât de rea...tot mai bună-n ţara ta ". Din păcate direcţia aleasă de cârmaci a fost mereu greşită. E păcat de poporul ăsta că a ajuns cum a ajuns! O societate trebuie condusă aşa cum o plantă trebuie ajutată ca să dea roade. Actele ratate ale aleşilor se răsfrâng asupra bieţilor români. Mare păcat că nu putem fi cu toţii "candidaţi la fericire". Am putea !
Pe naiba!!!
Fii tu fericit cu un salariu de mizerie pe care trebuie să-l împarţi între 2-3 guri, când ai o întreţinere astronomică şi mai eşti şi bolnav şi trebuie să dai bani pe medicamente... Sau, mai rău, îţi este vreun copil bolnav... Şi atunci să vezi matale "vocaţia fericirii". Am senzaţia că ai trăit toată viaţa pe roze, frate! Şi nu ştii ce înseamnă să te zbaţi în fiecare zi pentru o bucată de pâine... Sau mamiţica şi tăţicuţu ţi-au adus Merţan la scară încă din faşă?
Apăi, de-aia habar nu ai cu ce mănâncă supravieţuirea!!! Şi nu-mi veni mie cu teorii de doi lei privind "fericirea şi nefericirea" românilor, atât timp cât nu ştii cu ce se mănâncă vreuna din ele.

Îmi vine să vărs când îi aud pe unii c-o fac pe marii deştepţi. Dar dacă îi iei la bani mărunţi, nu sunt în stare să pună două paie cruce, drămite să mai şi întreţină o familie!!!!

Rory te asigur că " anonimul" de mai sus nu face parte din acea categorie pe care o bănuieşti. Se zbate şi el ca noi toţi şi nu renunţă să spere că prin ceea ce face ar putea să ne aducă fericirea măcar pentru o oră, două, urmărind un spectacol de teatru.Este şi el la fel de contrariat de viaţa asta din ce în ce mai grea pe plaiurile Mioriţei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu