joi, 18 iunie 2015

Lancea...



duminică, 26 ianuarie 2014

Lancea lui Horea ...



      Mîine , poimîine, se împlinesc 25 de ani de la trezirea din adormire a romînilor.  Dar n-a ţinut prea mult entuziasmul general că naţia a adormit din nou. Lipsa ei de vigilenţă a scos la suprafaţă acea pătură de "tari în coate" care au lovit în stînga şi-n dreapta făcîndu-şi loc spre funcţiile înalte în stat. Aceştia au luat statul de toarte şi nu-i mai dau drumul. Au prins cheag acolo, pe scaunele alea mult rîvnite, fac şi desfac fel de fel de şmecherii, numai de ce ar trebui nu se ocupă. Romînii aşezaţi şi cu scaun la cap şi nu la fund, au stat cuminţi în banca lor şi şi-au văzut de muncă, fiecare de îndeletnicirea lui, nu s-au băgat în politică. Politica era înainte, apanajul celor buni de gură, mai puţin buni de muncă. Hei-rupiştii de pe margine, buni de dat indicaţii preţioase, tari în coate, au ieşit la suprafaţă şi fără să aibă habar de vreo ştiinţă a conducerii, conduc după ureche o naţie care a acceptat foarte uşor un imn care ne spune despre starea perpetuă în care ne aflăm de veacuri. Urzeala păcătoasă a celor ce ne-au trădat imediat după ce i-am ales a ajuns să capete o forţă de neimaginat. Falsa democraţie a binevoit să demoleze fără să pună la loc nimic. Sacul fără fund al poftelor aleşilor nu se va umple nicicînd. La loviturile celor din exterior se adaugă zi de zi şi ceas de ceas loviturile, hoţiile, mîrşăviile politrucilor de meserie. Poporul , acea Romînie profundă, aşteaptă amorţită să vină odată şi-odată mîntuirea finală. Adică stă pe locul mortului în timp ce la conducere stă cine nu merită. Romînul frumos şi sănătos la cap are încă în suflet credinţa lui că într-o bună zi o să fie bine. El, romînul frumos, nu iese la iveală decît atunci cînd se întîmplă vreo nenorocire ori cînd face cîte o ispravă care-l scoate din anonimat. Lui îi place să fie anonim. Nu-i plac reflectoarele, mînuieşte greu microfonul, nu ştie să-l ţină la gură, cuvintele ...le rosteşte cu greu şi cu mare grijă să nu cumva să zgîrie vreun timpan pretenţios. El, romînul anonim şi frumos îşi ia o sticlă cu apă , o lanternă şi vreo doi vecini şi pleacă în codru să-şi caute nişte fraţi care au căzut cu avionul . El n-are nevoie să-l cheme cineva la luptă, pleacă de unul singur c-aşa-i el construit, de cînd se ştie e bun creştin şi-l ajută pe aproapele lui. El îşi dă şi haina de pe el numai să-ţi fie ţie bine, din două bucăţi de pîine o alege pe cea mai mică, ţie ţi-o lasă pe cea mai mare. El are mintea lui care îl scoate la liman în fiecare zi în lupta cu existenţa. Mintea lui nu-i nici lîncedă şi nici amorţită, e vioaie şi antrenată. Şi cuminte. Îl conduce după logica cea mai simplă drept la ţintă. Nu dă niciodată greş.  Acolo, în satul acela din Apuseni,  o aşezare  în care mai  sunt numai cîteva familii, acolo de unde a pornit o răscoală în vremuri de demult , dar nu uitate, acolo, într-un cui, stă cuminte lancea lui Horea. 
   
Radu

2 comentarii:

Sau barda lu' Mihai.
Ori paloșu lu' Sfântu' Tizu'.
Fac prinsoare că vor fi fiind ele pă undeva, numa' că habar n-avem unde. Și p-ormă, dacă mă-ntrebi pă mine, chiar de-ar fi să le găsim, fac prinsoare că sculele astea îs înfipte în câte-un pietroi barosan precum Excaliburu' ăla din Albion și canci voinic care să le smulgă.
Cu modestie aș avansa un scenariu salvator: dacă depășim cumva (adică prin sănătate mintală=educație și sănătate la trup=educație) delirul patriotardo-mioritic avem o șansă.
Dacă nu, nu.
Vom continua să votăm resemnați răul cel mai mic ori entuziaști răul cel mai mare.
Altfel să ne-ajute Dumnezeu!
Dragule Fanele , in cestiunea cu votul sunt atat de depresurizat incat fara nici un entuziasm il voi preda numai bun de anulat . Pana nu voi fi convins de buna credinta a preopinentului , nu va mai vedea vreun vot de la mine . Nu de alta , da' nu vreau sa mai am procese de constiinta ca am pus stampila pe vreun mincinos mizerabi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu