joi, 18 iunie 2015

O zi ...



duminică, 9 noiembrie 2014

O zi ca oricare alta....

    În fiecare zi arunc o privire în calendarul de perete din bucătărie, în timp ce cafetiera lucrează ca să extragă tot ce poate din cafeaua filtru fără de care aș putea lua un demaraj mult mai greu .
 4 noiembrie. Dacă tata ar fi trăit ar fi împlinit 84 de ani . Dar ...n-a apucat decât 57 și 4 zile. Este și ziua de naștere a președintelui actual. I-aș fi transmis o urare de la mulți ani, pe adresa lui de la Cotroceni și un salariat de-acolo mi-ar fi răspuns laconic : "Președintele vă mulțumește pentru urare, dar cum este în campanie electorală nu vă poate invita la o șampanie ... "
   Nu-i trimit nimic. Și el știe de ce. 
8 noiembrie. O zi de sărbătoare și pentru noi. În urmă cu 36 de ani, tot într-o zi de noiembrie( 30 ) ni s-a născut fiul căruia i-am dat și numele Mihai. Nașul lui a invocat un motiv foarte serios : "tu ești muntean, soața ta este moldoveancă, fiul vostru este ca un simbol al Unirii pe care a făcut-o pentru prima dată la 1600 , Mihai Viteazu'. Să-i spunem deci Răzvan Mihai." O zi fericită. 
   Nouă ani mai târziu pe 8 noiembrie ,duminică dimineața la ora zece aveam bilete la Teatrul National la "Zbor deasupra unui cuib de cuci ". Piesa era în mare vogă și cu greu reușisem să intru în posesia a două bilete undeva în fundul sălii. Seara, primeam un telefon de la mama care spunea resemnată: "Radule , nu te grăbi, tata abia mai respiră, nu cred să-l mai prinzi în viață..." Am luat un taxi , dar își dăduse obștescul sfârșit cu vreo oră înaintea telefonului vestitor de rău. Se chinuise aproape un an cu o boală necruțătoare, se stinsese ca o lumânare, nu supărase pe nimeni , fusese conștient până în ultima clipă și-și acceptase încă din vară destinul implacabil. Cu o zi înainte fusesem la el și-l bărbierisem, îmi spunea că mama era supărată pe el că nu vrea să mai mănânce nimic. Sarmalele erau parcă făcute din sârmă ghimpată. Devenise o umbră... și avea niște ochi mari și blânzi cu care-și cerea tot timpul iertare că "ne va face în curând un mare necaz..."
   Sfinții arhangheli s-au îndurat și i-au curmat suferința. 
Peste ani mă uit în calendarul de perete din bucătărie . Vărs o lacrimă în amintirea celui mai bun tată din lume și mă gândesc că am un fiu pe care vreau să-l felicit și pentru care trebuie să mă bucur . Numele lui este al unui viteaz domn care la 1600 a îndrăznit să se gândească la Unirea cea mare a tuturor românilor de dincoace și de dincolo de Carpați. Unii istorici spun că ar fi făcut-o ...alții ... că ar fi fost numai un vis . 
  După zece ani de frământări inutile , de discordii și campanii electorale permanente vom reuși oare să ne unim și să făurim visul de mai bine al lui Mihai Voievod Viteazul  fiul lui Pătrașcu  , ori ba ? 

https://www.youtube.com/watch?v=Hqqx4V_MkcA
Radu

4 comentarii:

La mulţi ani celor de pe acest tărâm şi Dumnezeu să-i odihnească în pace pe ceilalţi.
Asta-i viaţa, asta-i moartea....
Așa este @rory. Acolo unde este un început este și un final. La mulți ani și ție !
Amendament: dat fiind că 86 e mai tare decat 84 tata a fost (cu doi ani) cel mai bun tată din lume!
Amendament 2: să faci bine să păstrezi data de 4 noiembrie fără interferențe neplăcute, te rog! Ce naiba, numai la A...a nr 3 este păstrată Intact obsesia pentru personajul pomenit de tine! Bag seama că te-ai lăsat contaminat :-)
A1: mă înclin în fața memoriei tatălui tău .
A2: personajul acela nu există demult pentru mine . :( Și aș vrea să iasă cât mai curând din scena publică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu