vineri, 24 februarie 2017

Ce vrei să te faci ?

   -Năzdrăvane, ce vrei să te faci când vei fi mare ? 
   -Când voi fi mare .. vreau să mă fac munte ! 
Îmi amintesc acele zile ale copilăriei când cei din jur mă tot iscodeau cu fel de fel de întrebări. Și eu trebuia să fiu pe fază și să le răspund respectuos și prompt. 
 Am ajuns în capul țării. Valul m-a adus pe crestele lui la palat. N-aș fi crezut că voi putea vreodată să ajung până aici. Soarta ! N-ai ce să faci ! Ghinion ! Oh.. nu pentru ei ... pentru mine ! În fond nu am nici un merit deosebit. Ei nu știu că de fapt această căciulă e prea ... mult prea mare .. pentru mine. Ei și-au pus speranța în mine dar eu ... eu sunt nimic altceva decât un omuleț ca și ei. Unul mic și cu defecte. Sunt eu înalt ca bradul , am un mers voios și țanțoș ... de cocoș falnic și cu penaj bogat. Dar...ei , cei ce m-au votat ... or ști ei ce am eu pe suflet ? Nu cred. Să le spun ? Să nu le spun ? Mai bine tac din gură. Vorba unui amic liberal care m-a promovat în campanie:  - cine tace și face ? Eu sunt acela ! Eu tac și fac fel de fel de minuni de care și eu mă crucesc seara înainte de culcare. Care culcare ? Mai am eu somn ? Mai pot eu să dorm liniștit ? Umerii mei sunt doldora de responsabilități. Și vreau să le pasez lor sarcinile mele. Și eu să plec liniștit în călătoriile acelea la care visez și cu ochii deschiși. Să fiu numai eu cu iubirea mea ... și marea. În ce am intrat ?  Ce-mi lipsea ? Eram fericit, acolo în orașul meu medieval, eram primar, toată lumea mă iubea, mă respecta... Aici, sunt unii la poartă și-mi cer demisia. Mie ? Eu care ... Vai ! Ce am fost ...și ce-am ajuns! 
 Ce vreau să mă fac ?    
 Mai bine mă fac că nu aud ! 
 Vor zice ăștia că sunt autist ? 
 Nuuu. Îmi vor face o statuie la care se vor închina. Numai să plec odată de-aici ... E clar ! Nu-mi face bine la șes. Ce bine-ar fi să pot ieși onorabil din decorul ăsta... ! 
   -  Onorabile , ce vrei să te faci când vei fi mare ? 
       - Munte ... vreau să mă fac un munte de întrebări fără răspunsuri ! 


  P.S.   Aceasta este o mică povestioară, o transpunere imaginară în pielea unui personaj celebru al zilelor noastre. Care-i morala ? Să nu accepți niciodată să ajungi acolo unde nu e cazul  ! O să te doară și vei fi nefericit ! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu